Când are sens să fac o ecocardiografie dacă nu am simptome și ce vede medicul la ea?
Dr. Carmen Podar, medic cardiolog7 min de citit
Ecocardiografia nu e o investigație „de rutină” pentru oricine. Explicăm sincer când ecografia de inimă schimbă ceva la un pacient fără simptome, ce vede medicul pe ecran și ce facem cu rezultatul.

Când are sens o ecocardiografie dacă nu am simptome?
Ecocardiografia (ecografia de inimă) are sens fără simptome atunci când există un motiv concret care crește probabilitatea ca inima să fie deja afectată: hipertensiune arterială, mai ales veche sau greu de controlat, diabet sau sindrom metabolic, un suflu auzit la stetoscop, un EKG modificat, boli de inimă în familie sau efort fizic intens. La o persoana fara simptome, fara factori de risc si cu un consult cardiologic normal, ecografia cardiaca nu este neaparat o investigatie care trebuie facuta de rutina sau repetata periodic. Totusi, consideram util ca fiecare persoana sa aiba macar o data in viata o ecocardiografie de baza, pentru a cunoaste structura si functionarea inimii si pentru a putea identifica eventuale particularitati care nu se evidentiaza la consultul clinic sau pe EKG.
Ulterior, necesitatea repetarii ecografiei se stabileste individual, in functie de simptome, factori de risc si modificarile care apar in timp.
Știm cum apare întrebarea. Aveți tensiune sau colesterol mare, vă simțiți bine, dar undeva în minte stă gândul: „dacă e ceva la inimă și nu știu?”. E o îngrijorare legitimă și o luăm în serios. Doar că răspunsul nu începe cu aparatul, ci cu o discuție.
În cabinetul nostru din Sibiu, consultația cardiologică durează mult tocmai pentru asta: parcurgem istoricul, analizele, valorile de tensiune, stilul de viață, ascultăm inima. Abia apoi decidem dacă ecocardiografia adaugă ceva. Uneori răspunsul e clar da. Alteori e un sincer „nu acum”, și vă explicăm de ce.
Ce este ecocardiografia și cum decurge examinarea?
Ecocardiografia este o ecografie a inimii: folosește ultrasunete, nu radiații, așa că nu iradiază și se poate repeta ori de câte ori e nevoie. Varianta obișnuită, cea despre care vorbim aici, se numește transtoracică, adică sonda se pune pe piept.
Concret, stați întins pe partea stângă, cu pieptul descoperit. Medicul aplică un gel rece pe piele și plimbă sonda între coaste, sub stern și la baza gâtului. Pe ecran apare inima în mișcare, în timp real. Veți auzi și niște sunete ritmice: e fluxul de sânge prin valve, măsurat prin efectul Doppler.
Nu doare, nu necesită pregătire specială și nu trebuie să veniți nemâncat. Vi se poate cere să vă țineți respirația câteva secunde pentru imagini mai clare. Ce ne place la ecocardiografie e că rezultatul îl discutăm pe loc, cu imaginile în față, nu peste o săptămână pe hârtie.

Ce arată ecocardiografia: ce vede de fapt medicul pe ecran?
Mulți pacienți cred că ecografia „vede dacă arterele sunt înfundate”. Nu chiar. Arterele coronare, cele care hrănesc inima, sunt prea mici și prea mobile pentru ecografie. Ce vedem însă sunt consecințele: cum arată mușchiul inimii, cum se contractă, cum funcționează valvele. Iată pe rând.
Dimensiunile și grosimea pereților
Măsurăm camerele inimii și grosimea pereților. La un pacient cu hipertensiune de ani de zile, peretele ventriculului stâng se poate îngroșa, fenomen numit hipertrofie. E semnul că inima „a făcut mușchi” împingând împotriva unei tensiuni mari. Pentru noi e o informație prețioasă: înseamnă că tensiunea a lăsat deja urme și tratamentul trebuie luat mai în serios, chiar dacă vă simțiți bine.
Funcția de pompă
Cel mai cunoscut număr din buletinul de ecografie este fracția de ejecție: cât la sută din sângele din ventricul este pompat la fiecare bătaie. Ne uităm și la felul în care se relaxează inima între bătăi, pentru că la persoanele cu hipertensiune, diabet sau obezitate, relaxarea suferă adesea înaintea pompării. E una dintre cele mai timpurii modificări pe care le putem surprinde.
Valvele, pericardul și aorta
Verificăm cele patru valve: se deschid complet, se închid etanș? O valvă îngustată sau care lasă sângele să se întoarcă poate exista ani de zile fără simptome. Vedem și pericardul (învelișul inimii), dacă există lichid în jurul lui, precum și porțiunea de început a aortei, care la hipertensivi se poate dilata. Dacă ați auzit vreodată „aveți un suflu”, ecografia e cea care spune dacă e ceva nevinovat sau nu.
La ce pacienți fără simptome ecografia de inimă schimbă ceva?
Regula noastră e simplă: recomandăm o investigație doar dacă rezultatul ei ne poate schimba decizia. Iată situațiile în care, din experiența cabinetului, ecocardiografia chiar contează la un om fără simptome:
- Hipertensiune arterială, în special dacă e mai veche, greu de controlat sau confirmată prin monitorizare de 24 de ore (ABPM). Căutăm hipertrofia și tulburările de relaxare.
- Diabet, prediabet cu sindrom metabolic sau obezitate, unde inima poate suferi „în tăcere” cu ani înainte de primele simptome.
- Un suflu la stetoscop sau un EKG modificat descoperit la un control. Ecografia lămurește dacă e ceva de urmărit.
- Boli de inimă în familie: cardiomiopatii, moarte subită la rude tinere, boli ale aortei. Aici ecografia poate fi un adevărat filtru.
- Efort fizic intens, la persoane care fac sport de anduranță sau forță în mod susținut, mai ales dacă au și factori de risc.
- Tratamente oncologice în trecut, unele chimioterapice și radioterapia toracică putând afecta mușchiul inimii.

Ce urmează după ecocardiografie și de ce depinde prețul?
Rezultatul ecografiei nu stă singur. La noi intră în aceeași poză cu tensiunea, analizele și stilul de viață, pentru că asta ne interesează de fapt: riscul dumneavoastră pe termen lung, nu o cifră izolată. O ecografie normală la un hipertensiv e o veste bună și un argument că tratamentul funcționează. O hipertrofie găsită devreme e un motiv să ajustăm terapia acum, nu peste zece ani.
Completam de rutina evaluarea cardiologica cu un screening carotidian orientativ si cu o evaluare ecografica orientativa a ficatului.
La nivelul arterelor carotide cautam semne precoce de ateroscleroza, precum prezenta placilor de aterom, iar evaluarea ficatului ne poate oferi indicii despre steatoza hepatica, frecvent asociata cu rezistenta la insulina si sindromul metabolic.
Astfel, nu ne uitam doar la inima, ci incercam sa obtinem rapid o imagine mai larga asupra riscului cardiovascular si metabolic al pacientului.
Monitorizarea Holter EKG si ABPM sunt recomandate suplimentar atunci cand simptomele, valorile tensionale sau contextul clinic indica nevoia unei monitorizari mai detaliate.
Cât de des se repetă? Nu există un interval fix valabil pentru toți. Depinde de ce am găsit și de cât de bine sunt controlați factorii de risc. Stabilim împreună, la final, dacă și când are sens un control.
Întrebări frecvente
Doare ecocardiografia și trebuie să mă pregătesc cumva?
Nu doare și nu necesită pregătire. Stați întins pe partea stângă, medicul aplică un gel pe piept și mișcă sonda între coaste. Singurul disconfort este gelul rece și, uneori, o apăsare ușoară a sondei. Puteți mânca și lua medicamentele obișnuite înainte. Ideal e să purtați haine ușor de dat jos de pe partea de sus. Dacă aveți rezultate anterioare (EKG, ecografii vechi, analize), aduceți-le, ne ajută să comparăm.
Am făcut EKG și a ieșit bine. Mai am nevoie de ecografie de inimă?
EKG-ul și ecocardiografia răspund la întrebări diferite. EKG-ul înregistrează activitatea electrică a inimii: ritmul, conducerea, semne indirecte de suferință. Ecografia arată structura și mișcarea: grosimea pereților, funcția de pompă, valvele. Un EKG normal nu exclude, de exemplu, o valvă bolnavă sau o hipertrofie incipientă. Dacă însă nu aveți factori de risc și consultul e normal, un EKG bun poate fi suficient. Decizia o luăm după ce vă cunoaștem cazul, nu automat.
Am hipertensiune. Cât de des trebuie să repet ecocardiografia?
Nu există un interval standard pentru toată lumea. Dacă prima ecografie e normală și tensiunea e bine controlată, repetarea nu este necesară anual; o reluăm dacă apar simptome, dacă tensiunea scapă de sub control sau dacă EKG-ul se modifică. Dacă am găsit hipertrofie sau tulburări de relaxare, urmărim evoluția la intervale pe care le stabilim împreună, în funcție de răspunsul la tratament. Repetarea din reflex nu aduce beneficii.
Am colesterol mare. Îmi arată ecografia inimii dacă am arterele înfundate?
Nu direct. Arterele coronare sunt prea mici pentru a fi văzute la ecografia obișnuită a inimii. Ecografia poate arăta doar consecințele unei circulații deficitare, cum ar fi zone ale mușchiului care se contractă mai slab. Pentru a vedea ateroscleroza în mod direct, la un pacient cu colesterol mare recomandăm mai des screeningul carotidian: ecografia arterelor gâtului, unde plăcile se văd clar și ne spun mult despre riscul general al vaselor.
Ecografia mi-a ieșit normală. Înseamnă că nu am nicio problemă la inimă?
Înseamnă că structura și funcția inimii sunt bune în acest moment, ceea ce e o veste foarte bună. Nu înseamnă însă că riscul cardiovascular a dispărut. Tensiunea, colesterolul, glicemia, fumatul și sedentarismul lucrează în timp asupra vaselor, iar ecografia nu le măsoară pe acestea. De aceea rezultatul îl citim împreună cu restul evaluării și continuăm să ne ocupăm de factorii de risc, care sunt de fapt cei pe care îi putem schimba.
Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul de specialitate. Pentru un diagnostic și un plan de tratament personalizat, programați o consultație.